Reciclare :-)

 

Acest colier este reciclat din doua puncte de vedere. In primul rand, si-a inceput viata precum colierul din prima imagine. Nu am fost multumita de el (prea simplu pentru gusturile mele!), l-am desfacut, a zacut vreo 3 ani prin sertarele mele... si in cele din urma ieri a reinviat in forma de "Carnaval", colierul din cea de-a doua imagine. Nu e prima data cand mi se intampla (din pacate, si sertarele cu bijuterii "decedate" sau macar in asteptare sunt pline).

In al doilea rand, e reciclat in privinta materialelor. Ghiciti de unde provin inelele de lemn? Dintr-un magazin homecenter... erau candva niste (frumoase) inele de perdele. Singura exceptie e inelul mai mare din centru; acela a fost un cercel. Am mai adaugat si materiale ceva mai pretioase (margele de Murano si margele de nisip japoneze), si ceva mai obisnuite (margele de plastic), dar cred ca pana la urma... se potrivesc.

 

This necklace is double-recycled. In the first place, it started life as the necklace in the first image. I didn't like it (too simple for me!), I undid it, it layed for about 3 years untouched in my drawers... and finally yesterday it came back to life in the shape of the second necklace (called "Carnival"). It's not the first time when this recycling process happens to me (unfortunately, more than redone necklaces I have "killed" ones that are still waiting for me).

In the second place, it is recycled regarding the materials. Guess where the wooden rings come from? Well, they were once some (beautiful) curtain rings from a homecenter shop. The larger wooden ring in the center used to be an earring. I also added more precious materials, as Murano glass beads and japanese seed beads, but also ordinary ones (various plastic beads). Finally, I think they match.

Concurs

Ca multumire pentru ajutorul dat in castigarea concursului de pe Etsy, m-am gandit sa organizez si eu un mic concurs.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Detalii aici: http://designerdebijuterii.forumup.com/viewtopic.php?t=420&start=0&mforum=designerdebijuterii

 

Imi plac ideile pe care le-am primit pana acum, dar ma asteptam la mai multe. E usor! (nici macar nu trebuie insirata vreo margea!) Pentru incurajare, acesta e premiul... (imi place foarte tare modelul acesta de cercei si ma gandesc sa-i mai fac in cateva culori; sa nu-mi laud singura marfa, dar cred ca arata foarte elegant la urechi)

 

 

Si gata!

 

Dupa cum spuneam, acesta este colierul meu pentru concursul lunar de pe Etsy cu tema "Oceanul". Nu este un concurs foarte mare si nu castig nimic din el; dar tinand seama de minunatiile care intra in competitie de fiecare data, cred ca evoluez chiar si prin incercarea de a ma intrece cu ele.

 

Am avut doua mari probleme cu colierul acesta: prima, ocean la -18 grade si in miez de iarna?! Oooof! Asta a necesitat ceva imaginatie!

Cea de-a doua problema a fost ca mi-am dorit foarte mult sa fac ceva aparent mai simplu. Am doi prieteni care m-au provocat putin; unul care mi-a spus ca fac bijuterii pentru femei mai in varsta, pentru ca sunt prea complicate, si altul pe care il admir foarte mult pentru ca este extrem de minimalist in mod natural. Pentru mine, "simplu" e lucrul cel mai complicat! Eu scriu mult, vorbesc mult, fac bijuterii foarte impodobite... Asa ca am insirat pagini intregi de schite cu coliere numai din cateva spirale... foarte frumoase, dar cand le insiram in realitate nu vroiau sa iasa! (inca mai am masa plina de incercari nereusite pe care trebuie sa le desfac) Singurul lucru care a ramas din aceste idei sunt intr-adevar spiralele... pe care am tinut sa le folosesc pentru ca imi amintesc de valtoarea valurilor. Asta e, poate mai simplu data viitoare...

Si sa nu uit... elementul esential in colierul acesta e cabochonul, care are un nume foarte interesant: rubin in zoisit. Rubinul este adica partea roz, si zoisitul cea verde. Arata ca un tablou impresionist! (informatii mai practice, in magazinul meu de pe Etsy)

 

As I was saying, this is my necklace for the monthly challenge on Etsy with the theme "The Ocean". It's not a very big contest and I'm not actually winning anything in it; but considering all the beautiful pieces that take part in it each time, I think I'm evolving simply by trying to compete with them.

 

I had two great problems with this necklace. The first: ocean at -18 degrees?! Oh dear, this has required some imagination!

The second problem was that I wanted very much to make something apparently simpler. I have a couple of friends who provoked me somehow. One of them told me I make jewelries only "for older women" (as they are so complicated); the other one is someone I admire very much because he's a minimalist by nature, and that's so hard for me. I talk much, I write a lot, I make very ornate jewelries... So I filled up full pages of sketches trying to make a necklace out of just a few curves... very beautiful, but when I tried to make them for real, they never came out (my table is still full of tries I should undo).  The only thing that came out of these tries are the curves, which I wanted to keep as they make me think of the twisting of the waves. Well, maybe I'll be simpler next time...

And not to forget: the essential element for this necklace is the cabochon, which is a stone with a very interesting name: ruby in zoisite. Rubies are the little pink patches, while the zoisite is the greener surface. It looks like an impressionistic painting! (for more practical informations about this necklace, see my Etsy shop)

In lucru

 

M-am gandit sa va arat ce m-a obsedat in ultimele doua saptamani... Acest colier ar trebui sa fie raspunsul meu pentru un concurs (lunar) pe Etsy cu tema (in aceasta luna): Oceanul. M-a chinuit teribil, pentru ca am vrut de data aceasta sa fac ceva care nu imi e specific, ceva simplu. Am incercat vreo 10 variante, si pana la urma... mda, se vede cam cat de "simplu" mi-a iesit!

Nu mai am foarte mult de lucru la el, asa ca sper sa-l postez in curand in forma finala (mai ales ca termenul limita e vineri!) Intrebarea e, cine o sa reuseasca sa poarte asa ceva... (e destul de mare! aproape cat palma mea)